TERMENI si expresii in domeniul Situatiilor de Urgenta

BIROUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ – PROTECȚIA CIVILĂ

TERMENI SI EXPRESII IN DOMENIULSITUAȚIILOR DE URGENȚĂ

accident - întâmplare neprevăzută venită pe neaşteptate, curmând o situaţie normală, având drept cauză activitatea umană;

accident complementar - accident care are loc pe timpul sau după desfăşurarea unui dezastru naturale, datorat acestuia;

accident chimic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unei substanţe toxice pe timpul producerii, stocării sau transportului acesteia;

accident biologic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unui agent patogen pe timpul producerii, stocării, manipulării sau transportului acestuia;

accident nuclear = eveniment care afectează instalaţia nucleară şi poate provoca iradierea şi contaminarea personalului acesteia, populaţiei sau a mediului înconjurător, peste limitele admise;

accident hidrotehnic = funcţionare defectuoasă a unei construcţii hidrotehnice ce duce la pierderi de vieţi umane şi distrugeri materiale, în aval de locaţia acesteia;

accidente majore la utilajele tehnologice periculoase = distrugerea sau avarierea unor utilaje tehnologice, datorită neglijenţei umane, ducând la numeroase victime şi mari pierderi materiale;

accidente majore pe căile de comunicaţii = întreruperea temporară a circulaţiei, care generează distrugerea acestor căi de comunicaţii, victime umane, animale, cât şi pagube materiale;

adăpostire – masura specifica de protectie a populatiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale si de patrimoniu, pe timpul ostilitatilor militare si al situațiilor de urgență, împotriva efectelor acestora. Adaposturile de protectie civila sunt spatii special amenajate pentru protectie în situaț ii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate si autorizate potrivit normelor si isntructiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență si aprobate de ministrul administratiei si internelor;

alarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populatiei despre iminenta producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;

alunecare de teren - deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare;

amploarea situției de urgență - marimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenintate sau afectate viata persoanelor, functionarea institutiilor statului democratic, valorile si interesele comunităț ii;

asanare - ansamblul de lucrari si operatiuni executate pentru înlaturarea sau distrugerea munitiei neexplodate si dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de aparare, ordine publica si securitate nationala. autorizatiile de securitate la incendiu sunt actele emise în baza legii, de către inspectorate, prin care se certifica, în urma verificarii documentelor si în teren, realizarea masurilor de aparare împotriva incendiilor prevazute în documentatiile tehnice de executie a lucrarilor de constructii pentru îndeplinirea cerintei esentiale „securitate la incendiu”.

avertizare - aducerea la cunostinta populatiei a informatiilor necesare despre iminenta producerii sau producerea unor dezastre; avizele de securitate la incendiu sunt actele emise în baza legii de către inspectoratele judetene si al municipiului Bucuresti pentru situații de urgenț ă, direct ori prin comisiile de acorduri unice, din cadrul consiliilor judetene, municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, orasenesti si comunale, dupa verificarea de conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice în vigoare a masurilor de aparare împotriva incendiilor adoptate în documentatiile tehnice ale lucrarilor de constructii, pentru îndeplinirea cerintei esentiale „securitate la incendiu”.

cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră, datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Efectele sale pot fi considerabil diminuate, atât din punct de vedere material, cât şi al stresului, printr-o pregătire adecvată a populaţiei. O bună pregătire practică şi teoretică în acest domeniu are ca efect imediat reducerea daunelor materiale şi a pierderilor de vieţi omeneşti.

Cauzele cutremurelor:

- mişcări tectonice - 70%;

- erupţii vulcanice - 23 %;

- scufundarea falezelor sub acţiunea apelor;

- alunecări şi prăbuşiri de teren;

- căderea unor obiecte cosmice;

- explozii nucleare.

Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonică, iar energia pe care o eliberează se extinde pe zone întinse. Şocul seismic se produce ca urmare a unor fracturi ale scoarţei care vin în contact într-un plan mai slab în care s-au acumulat în decursul timpului deformaţii elastice extrem de mari. Eliberarea bruscă a energiei de deformaţie, generează unde elastice care se propagă radial în toate direcţiile, ajungând în final la suprafaţa pământului. Declanşate brusc, practic fără semne care să permită prevederea acestor fenomene, cutremurele reprezintă factorul de risc cel mai greu de urmărit şi de prevenit.

La declanşarea unui cutremur sunt foarte importanţi următorii parametrii:

a) timpul de origine în funcţie de meridianul Greenwich indică momentul declanşării;

b) durata reprezintă timpul de propagare a undelor (elastice);

c) energia totală eliberată, exprimată în ergi;

d) focar (hipocentru) – punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială (în realitate există o zonă fracturată )unde se declanşează;

e) epicentrul – punctul situat la suprafaţa Pământului, pe verticala focarului; 1. adâncimea focarului – distanţa pe verticală dintre epicentru şi focar;

După adâncime, cutremurele se clasifică astfel:

1. de suprafaţă – între 0 – 50 Km;

2. intermediar - între 50 – 250 Km;

3. de adâncime – peste 250 Km;

magnitudinea – parametru care arată cantitatea de energie eliberată de un cutremur, elaborat în 1935 de S.F. Richter. Se consideră că valoarea maximă posibilă este M=9. Este o mărime obiectivă, bazată pe înregistrări instrumentale a mişcărilor seismice cu aparatură specifică (seismografe).

h) intensitatea seismică – cuantificarea consecinţelor unui cutremur pe o scară specifică de 12 grade, plecând de la efectele avute asupra populaţiei, a construcţiilor şi a mediului natural. Majoritatea seismelor este de natură tectonică, datorându-se modificărilor geologice de adâncime în structura geo-morfologică a pământului. Ele se produc atunci când suma energiei pe care o acumulează progresiv forţele interne care acţionează asupra plăcilor tectonice atinge într-un anume punct limita critică a rezistenţei rocilor. Acestea cedează brusc şi ruptura internă, aflată la diverse adâncimi (începând cu câţiva km până la peste 100 km), declanşează unde elastice care provoacă vibraţii ale scoarţei pământului. Energia eliberată brusc din focar în momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propagă în toate direcţiile sub forma unor unde elastice, denumite seismice.

criză - situaţie internă sau externă a cărei evoluţie poate genera o ameninţare asupra valorilor, intereselor şi scopurilor prioritare ale părţilor implicate (separat sau împreună); dezastru - evenimentul datorat declansarii unor tipuri de riscuri, din cause naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificari ale mediului si care, prin amploare, intensitate si consecinte, atinge ori depaseste nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaț iilor de urgenț ă, elaborate si aprobate potrivit legii;

evacuarea - masura de protectie luata în cazul amenintarii iminente, starii de alerta ori producerii unei situaț ii de urgenț ă si care consta în scoaterea din zonele afectate sau potential a fi afectate, în mod organizat, a unor institutii publice, agenti economici, categorii sau grupuri de populatie ori bunuri si dispunerea acestora în zone si localitati care asigura conditii de protectie a persoanelor, bunurilor si valorilor, de functionare a institutiilor publice si agentilor economici.

epidemie – extinderea unei boli contagioase, într-un timp scurt, prin contaminare, la un numar mare de persoane dintr-o localitate, regiune.

epizootie - extinderea unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de animale dintr-o localitate, regiune, etc.

factor de risc - fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc; explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici; grevele nu pot fi considerate tipuri de risc în condiţiile legislaţiei în vigoare;

gestionarea situațiilor de urgență - identificarea, înregistrarea si evaluarea tipurilor de risc si a factorilor determinanti ai acestora, înstiintarea factorilor interesati, avertizarea populatiei, limitarea, înlaturarea sau contracararea factorilor de risc, precum si a efectelor negative si a impactului produs de evenimentele exceptionale respective;

hazard - fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care afectează viaţa, proprietăţile şi activitatea umană iar a cărui extindere poate duce la dezastre; iminenț a ameninț ării - parametrii de stare si timp care determina declansarea inevitabila a unei situaț ii de urgenț ă;

incendiu – ardere autoîntretinuta, care se desfasoara fara control în timp si spatiu, care produce pierderi de vieti omenesti si/sau pagube materiale si care necesita o interventie organizata în scopul întreruperii procesului de ardere ;

înstiintare - activitatea de transmitere a informatiilor autorizate despre iminenta producerii sau producerea dezastrelor si/sau a conflictelor armate către autoritatile administratiei publice centrale sau locale, dupa caz, în scopul evitarii surprinderii si al realizarii masurilor de protectie;

intensitatea situatiei de urgența  - viteza de evolutie a fenomenelor distructive si gradul de perturbare a starii de normalitate; interventia operativă - actiunile desfăș urate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii agravarii situatiei de urgenț ă , limitarii sau înlaturarii, dupa caz, a consecintelor acesteia;

inundaţii - acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mişcare, care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor socialeconomice din zona afectată.

managementul situatiei de urgență - ansamblul activitatilor desfasurate si procedurilor utilizate de factorii de decizie, institutiile si serviciile publice abilitate pentru identificarea si monitorizarea surselor de risc, evaluarea informatiilor si analiza situatiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de actiune si implementarea acestora în scopul restabilirii situatiei de normalitate;

monitorizarea situatiei de urgență - proces de supraveghere necesar evaluarii sistematice a dinamicii parametrilor situatiei create, cunoasterii tipului, amplorii si intensitatii evenimentului, evolutiei si implicatiilor sociale ale acestuia, precum si a modului de îndeplinire a masurilor dispuse pentru gestionarea situatiei de urgență;

monitorizarea situaţiei de urgenţă - proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă;

operatiuni de lunga durata – interventiile pentru stingerea incendiilor si eliminarea efectelor negative ale acestora cu o durata mai mare de patru ore ; plan de analiza si acoperire a riscurilor – documentul care cuprinde riscurile potentiale dintr-o unitate administrativ-teritoriala, masurile, actiunile si resursele necesare pentru managementul riscurilor respective ;

prealarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autoritati despre probabilitatea producerii unui atac aerian; prevenirea incendiilor – totalitatea actiunilor de împiedicare a initierii si propagarii incendiilor, de asigurare a conditiilor pentru salvarea persoanelor si bunurilor si de asigurare a securitatii echipelor de interventie ;

prevenirea situaț iilor de urgenț ă reprezinta ansamblul principiilor, criteriilor de performanta, cerintelor si conditiilor tehnice impuse pentru asigurarea unui nivel cuantificat de securitate în desfasurarea normala a vietii sociale si economice precum si de pregatire pentru înlaturarea efectelor situaț iilor de urgenț ă, calamitatilor si catastrofelor asupra vietii, mediului si bunurilor materiale ;

raport de interventie – documentul operativ de informare si analiza statistica în care se înscriu datele esentiale constatate la locul interventiei privind amploarea si intensitatea incendiului, cauza probabila a acestuia, efectele produse, desfasurarea interventiei, fortele participante si timpii operativi realizati ;

scenariu de securitate la incendiu – documentul care descrie calitativ evolutia unui incendiu în timp, identificând evenimentele – cheie care îl caracterizeaza si îl diferentiaza de alte incendii posibile într-o incinta. schema cu riscurile teritoriale – documentul întocmit de inspectoratul pentru situaț ii de urgenț ă care cuiprinde tipurile de riscuri specifice, precum si resursele estimate pentru gestionare ;

situaț ia de urgență - eveniment exceptional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare si intensitate ameninta viata si sanatate populatiei, mediul înconjurator, valorile materiale si culturale importante, iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate;

situatie de protectie civila - situaț ie generata de iminenta producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare si/sau a altor situaț ii neconventionale care, prin nivelul de gravitate, pun în pericol sau afecteaza viata, mediul, bunurile si valorile culturale si de patrimoniu;

starea de alertă - se declară potrivit legislaţiei în vigoare şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă;

starea de alertă - se declara potrivit prezentei ordonante de urgenț ă si se referă la punerea de îndata în aplicare a planurilor de acț iuni si măsuri de prevenire, avertizare a populatiei, limitare si înlaturare a consecintelor situatiei de urgenț ă; starea potential generatoare de situaț ii de urgenț ă - complex de factori de risc care prin evolutia lor necontrolata si iminenta amenintarii ar putea adduce atingere vietii si populatiei, valorilor materiale si cultural importante si factorilor de mediu;

tipuri de risc - incendii, cutremure, inundatii, accidente, explozii, avarii, alunecari sau prabusiri de teren, îmbolnaviri în masa, prabusiri ale unor constructii, instalatii ori amenajari, esuarea sau scufundarea unor nave, caderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanse, esecul serviciilor de utilitati publice si alte calamitati naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici;